Curtea de Conturi Europeană: Sunt necesare noi schimbări pentru a orienta într-o măsură mai mare cheltuielile din domeniul coeziunii către rezultate

Share Button

Schimbările destinate să amelioreze modul în care sunt gestionate cheltuielile din domeniul coeziunii sunt inovatoare, dar încă ineficace, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene. Aceasta a constatat că este necesar să se consolideze modul de stabilire a cerințelor minime și modul de examinare a performanțelor.

Cheltuielile din domeniul coeziunii au un impact semnificativ asupra economiilor a numeroase state membre ale UE. Resursele care vor fi cheltuite din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european se vor ridica, în total, la aproape 350 de miliarde de euro în perioada 2014-2020. În nouă state membre, cheltuielile din domeniile dezvoltării regionale și coeziunii reprezintă peste 30% din totalul cheltuielilor publice de investiții, iar în patru țări (Ungaria, Lituania, Slovacia și Letonia), aceste cheltuieli reprezintă mai mult de jumătate din totalul investițiilor publice.

Curtea a examinat două cerințe noi introduse pentru perioada 2014-2020 cu scopul de a orienta cheltuielile din domeniul coeziunii în măsură mai mare către rezultate: condițiile prealabile și rezerva de performanță. Condițiile prealabile (cunoscute sub denumirea de ‘condiționalități exante’) stabilesc anumite cerințe care trebuie îndeplinite înainte de demararea implementării unui program; rezerva de performanță prevede că, pentru majoritatea programelor, un procent de 6% din finanțarea totală acordată unui stat membru trebuie să facă obiectul unei examinări a performanțelor până în 2019.

‘Utilizarea optimă a fondurilor din domeniul coeziunii este extrem de importantă pentru numeroase state membre ale UE,’ a explicat domnul Ladislav Balko, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. ‘Dar, pentru a se obține impactul dorit, vor fi necesare schimbări atât în ceea ce privește noile cerințe, cât și în ceea ce privește asumarea lor de către statele membre și angajamentul acestora din urmă’.

Per ansamblu, Curtea a constatat că aceste condiții prealabile au furnizat un cadru coerent pentru evaluarea gradului de pregătire al statelor membre de a utiliza fondurile UE la începutul perioadei de programare. Cu toate acestea, nu era clar în ce măsură ele au determinat producerea unor schimbări pe teren. În plus, Comisia nu a recurs la posibilitatea de a suspenda plățile în cazul în care nu erau îndeplinite condițiile prealabile.

De asemenea, în opinia Curții, este puțin probabil ca rezerva de performanță să determine o realocare semnificativă a cheltuielilor către programe cu o performanță mai bună. Modul în care este concepută rezerva nu oferă suficiente stimulente pentru punerea unui accent mai puternic pe rezultate, deoarece se bazează în principal pe cheltuirea resurselor și pe realizări. În plus, finanțarea suplimentară este alocată chiar și în cazul în care obiectivele de etapă nu sunt îndeplinite integral. În opinia Curții, noile măsuri, și anume suspendarea plăților și impunerea de corecții financiare, care se pot aplica în cazul unei performanțe insuficiente, reprezintă un pas în direcția cea bună, dar fac obiectul unor condiții restrictive, fiind așadar puțin probabil să se aplice în practică.

Curtea consideră că modificările aduse actualei perioade, 2014-2020, nu vor fi eficiente din punctul de vedere al costurilor, dar încurajează statele membre și Comisia să utilizeze totuși cele două cerințe, astfel încât să se evite orice risipă de bani.

Curtea formulează o serie de recomandări în vederea creșterii eficacității cheltuielilor aferente fondurilor din domeniul coeziunii. În cadrul pregătirilor sale pentru perioada de după 2020, Comisia ar trebui:

? să reevalueze condițiile prealabile aplicabile perioadei 2014-2020, să asigure coerența cu semestrul european, să stabilească criterii de evaluare clare, dotate cu ținte măsurabile, și să impună îndeplinirea condițiilor prealabile pe toată durata perioadei de programare;

? să orienteze rezerva de performanță mai mult către rezultate, astfel încât fondurile să fie alocate către acele programe care au obținut rezultate bune, și să continue să dezvolte această rezervă de așa manieră încât să recompenseze buna performanță;

? să utilizeze instrumente care să demonstreze mai bine performanța reală a programelor pe termen lung de infrastructură;

? să revizuiască criteriile pentru suspendarea plăților și pentru corecțiile financiare, astfel încât să se poată aborda mai ușor și într-un stadiu mai timpuriu situațiile de performanță insuficientă.

Raportul special nr.15/2017, intitulat ‘Condiționalitățile exante și rezerva de performanță în domeniul coeziunii: instrumente inovatoare, dar încă ineficace’, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții (eca.europa.eu).

Share Button

Leave a Comment